|
Aprecieri
Am scris „Ramasita“ avand in minte un singur public tinta: adventistii de ziua a saptea - mai precis cei dezamagiti din mijlocul lor, cei care se afla la periferia bisericii, cei care sunt gata sa o paraseasca din cauza lucrurilor suparatoare vazute in ea.
Cat de mult am reusit asta?... nu pot sa spun.
Ceea ce a fost cu totul surprinzator a fost faptul ca multi membri cu state vechi de plata in adventism mi-au marturisit cat de mult ajutor au primit prin paginile „Ramasitei“.
Cliff Goldstein
Cartea lui Clifford Goldstein despre Ramasita apare intr-un moment in care multi credinciosi si-au pierdut certitudinea identitatii adventiste personale, sau a miscarii unice din care fac parte. Autorul, un evreu agnostic postmodern, convertit la crestinism in Biserica Adventista, este cunoscut ca un conservator militant, in sensul bun al cuvantului. Subiectul acesta merita toata atentia adventistilor, iar daca Cliff Goldstein nu-l epuizeaza, cu siguranta ne trezeste interesul de a-l examina personal.
Uneori pugilistic, in stilul lui Pavel, alteori lunecand spre ieremiada, dar intotdeauna lucid, rational, cu Biblia intr-o mana si cu Spiritul Profetic in cealalta, fratele Goldstein ne reface cunostinta cu acest concept adventist istoric, subliniindu-i valentele permanente si, mai ales, pe cele ultime: „ramasita ramasitei“, o realitate finala, la fel de naturala ca aceea de „ramasita“, contine un trist adevar. Unii manipuleaza acest adevar profetic spre pierzarea lor, altii il iau la inima, ca o avertizare personala.
Florin Laiu, profesor - Bucuresti
Adventisii de Ziua a Saptea cred ca ei sunt biserica ramasita a lui Dumnezeu. Sa fie vorba doar de o mandrie? Sau ar trebui sa se smereasca in fata misiunii pe care o implica aceasta idee? Cliff Goldstein raspunde acestor intrebari in stilul lui analitic binecunoscut.
„Ramasita“ ar trebui sa fie o lectura obligatorie pentru orice membru al bisericii ramasitei!
Dr. Willard D. Regester, evanghelist laic - Oregon
„Ramasita“ - o carte socanta. La inceput te intriga, apoi iti gaseste un loc si tie in cuprinsul ei; devine incomoda. Te face sa te privesti in oglinda, ales dar nu favorit. M-a somat sa-mi dau un raspuns intrebarii: Oare este prea tarziu sa raspund chemarii?
Am devorat-o intr-o noapte.
pastor John Lascu, Tel Aviv
|